Kamikaze – Nascuti pentru sacrificiu

Vantul Zeilor, Vantul Divin

Trecusera doar sapte ani de cand visul lui Kublai Han de a cuceri Japonia se fransese in fata a doar 10.000 de razboinici niponi. 16.000 de mongoli, coreeni si chinezi sfarsisera groaznic, in anul 1274, in fata celor mai priceputi manuitori de sabii din istorie… samuraii. Dar imparatul mongol nu era omul care sa renunte asa usor. In 1281, el lansa catre Japonia o forta militara cum nu se mai vazuse nicicand. 4500 de vase si peste 140.000 de oameni navigau catre Tara Soarelui Rasare cu un singur gand –  cucerirea Japoniei, ultimul vis  al lui Kublai. Nu a fost sa fie. Doar o mana de razboinici mongoli reusea sa atinga tarmul nipon, si asta pentru a sfarsi sub aceleasi sabii scanteietoare. Mongolii se retrageau atunci pe corabii pentru a relua atacul in dimineata zilei urmatoare.

• Michael J. Fox, actorul care s-a întors în viitor. Diagnosticat cu Parkinson la vârsta de 29…
• Sergei Mikhailovich Eisenstein, pionier în teoria și practica montajului de film. „Cinematograful este moștenitorul tuturor culturilor…

Nu au mai facut-o niciodata. In doar doua zile, imensa flota mongola disparuse fara urma, pentru totdeauna. Niponii au spus ca a fost voia zeului Ryujin, cel care a trimis peste atacatori temutul Kamikaze – Vantul Divin, iar misterul acelor doua zile a ramas neexplicat pana in secolul XX. De abia atunci, dupa aproape sapte secole, oamenii de stiinta si-au dat seama ce se intamplase. Ca a fost voia lui Ryujin sau doar un capriciu al sortii, flota mongola a fost scufundata in intregime de un taifun de gradul 5, unul cum vezi doar o data la cateva sute de ani.

Peste sapte veacuri, inspirati de victoria inaintasilor lor, japonezii lansau in al doilea Razboi Mondial o arma teribila – pilotii sinucigasi. Credeau ca sacrificiul acestora mai putea intoarce sortii razboiului. Nu a facut-o, dar cu siguranta a inspirat groaza in randul inamicilor. Ei au fost fanaticii Kamikaze, Vantul Divin din Tara Soarelui Rasare…

Kamikaze – pilotii care nu invatau sa aterizeze

„Este usor sa vorbesti despre moarte ca despre un lucru abstract, asa cum o fac filozofii. Moartea reala este cea de care ma tem si nu stiu daca pot depasi aceasta teama… Dar am ajuns intr-un punct fara intoarcere. Trebuie sa plonjez cu avionul intr-un vas inamic. Ca sa fiu sincer, nu pot sa spun daca moartea pentru imparat vine din inima mea. Dar este scris pentru mine sa mor pentru imparat” – Hayashi Ichizo (1922 – 1945), pilot kamikaze.

Este greu de stabilit cine a fost cel care a intreprins primul atac kamikaze din istorie. Oficial, Yoshiyasu Kuno ar fi pilot care a incercat in premiera o astfel de misiune sinucigasa. Istoria celui de-al doilea Razboi Mondial are insa si alte exemple cinice. In timpul atacului de la Pearl Harbor, din 7 decembrie 1941, pilotul Fusata Iida si-a condus avionul catre baza aviatica militara Kanehoe. Se pare ca avionul sau fusese grav avariat si nu mai exista nicio sansa de redresare. Antrenat sa moara in lupta, Iida le-ar fi spus camarazilor sai prin radio ca alege sa se prabuseasca peste o tinta importanta decat sa riste sa fie luat prizonier sau sa moara fara folos. Nu exista insa decat o sursa care mentioneaza aceasta intamplare, astfel ca atacul putea fi mai mult unul accidental decat unul premeditat. Propaganda japoneza lucra insa la intensitate maxima, iar in razboi este nevoie de eroi, chiar si atunci cand acestia sunt inventati.

Un alt exemplu este cel al capitanului Masafumi Arima, comandat al celei de a 26-a flotile aeriene nipone. In 15 octombrie 1944, Arima a condus personal o flota de 100 de bombardiere asupra portavionului american USS Franklin. Japonezul a fost ucis in timpul zborului, iar o parte din avionul sau a lovit nava americana producand daune serioase. Dupa acest incident, Arima a fost ridicat postmortem la gradul de amiral si a fost numit „primul kamikaze din istorie”. Datele care sa sustina, insa, ideea unui atac premeditat lipsesc cu desavarsire. Patru zile mai tarziu, vice-amiralul Takijiro Onishi declara in fata ofiterilor ca misiunea de aparare a Golfului Leyte cu doar 40 de avioane este o incercare sortita din start esecului. „Singura solutie”, sublinia Onishi,”este sa incarcam 250 de kilograme de explozibil intr-un avion de vanatoare Zero si sa il prabusim peste un crucisator american. Daca reusim, avem un ragaz de o saptamana”. Cinic si dezarmant! Cert este ca pe 21 octombrie, primul avion care sa se arunce in picaj asupra unui vas aliat decolase deja de la Manila. Pilotul sau era Yoshiyasu Kuno.

Atacul lui Kuno nu a produs, insa, decat o sperietura groaznica marinarilor americani, daunele fiind minime. Avionul s-a scufundat la cativa metri de tinta dupa ce o atinsese razant. Dar precedentul fusese creat. Dupa el, mii de piloti aveau sa ii urmeze exemplul.

Moartea care vine din cer

Comandantul Asaiki Tamai chema in ziua urmatoare 23 de piloti elevi si le propunea participarea la prima misiune kamikaze organizata. Erau cei mai buni piloti din promotia lor. Toti au ridicat ambele maini in aer si si-au manifestat zgomotos dorinta de a se sinucide in incercarea de a lua cu ei pe fundul marii cat mai multi soldati inamici. Cateva ore mai tarziu, cel de al 24-lea participat, locotenentul Yukio Seki, era intrebat daca ar vrea sa conduca echipa sinucigasa. Curajosul pilot de numai 23 de ani isi pleca fruntea si rostea incet: „Domnule, va rog sa ma numiti printre participanti”. Pe 25 octombrie, nava americana St. Lo era prima care se scufunda in urma unui atac kamikaze. Calaul, daca putem sa ii spunem asa, era nimeni altul decat Yukio Seki. Ceilalti 23 de camarazi ai sai produsesera daune importante altor nave din convoiul aliat, reusind sa scufunde inca 4.

Yukio Seki

In aceeasi zi, alti 22 de piloti fanatici au vrut sa ii urmeze. Controverse exista insa si aici. Cu o zi inaintea atacului lui Seki, un remorcher american de 1120 de tone, Sonoma, se scufundase dupa ce un avion japonez se prabusise asupra sa. Identitatea pilotului a ramas necunoscuta, astfel ca Sonoma nu a putut fi considerata prima victima a unui atac kamikaze, desi, cel mai probabil, asta a fost.

Nava americana, St. Lo, la cateva secunde dupa ce a fost lovita de avionul lui Yukio Seki

Misiunea lui Seki a fost catalogata drept un succes major. Cinci nave scufundate si alte 23 avariate grav; doar 12 vase au suferit avarii usoare. Niciun supravietuitor japonez. In lunile urmatoare peste 2000 de piloti aveau sa se arunce in ghearele mortii. Cei care au reusit sa scape pot fi numarati pe degetele de la o mana.

Scufunda-te fara gres!

La sfarsitul razboiului, statisticile aratau si mai sumbru. 3912 piloti fusesera sacrificati de armata japoneza. Cu ce pret? Sursele nipone indica 81 de vase militare scufundate si 195 avariate grav, astfel incat sa nu mai poata fi reparate. SUA sustine insa ca doar 34 de nave au ajuns pe fundul marii, in timp ce avariate au fost 368. 4900 de marinari aliati si-au pierdut viata si tot atatia au fost scosi din lupta in urma ranilor. Erau urmarile tragice ale unui razboi total. Un razboi in care nu putea exista decat un supravietuitor.

Drama si mai mare este ca pilotii experimentati ai Japoniei au pierit in marea lor majoritatea in primele valuri kamikaze. Cei care au continuat sa se arunce asupra vaselor de lupta aliate erau tineri abia iesiti din adolescenta sau piloti trecuti de multa vreme de varsta pensionarii. Iar daca cei varstnici mai avea inca experienta orelor de zbor, cei mai multi dintre tineri nu aveau nici cea mai mica idee despre cum se piloteaza un avion. De altfel, o instructie care ar fi trebuit sa dureze luni sau ani de zile, fusese rezumata de comandantii japonezi la doar cateva zile. In fond, pilotii kamikaze nu aveau nevoie decat sa stie cum sa decoleze si cum sa intre in picaj. Orele in care ar fi trebuit sa invete cum sa aterizeze nu mai erau considerate necesare. Tokkotai, manualul oricarui kamikaze, ii invata pe piloti sa loveasca navele inamice undeva intre puntea de comanda si hornuri. Erau punctele slabe ale unui vas de razboi. Orice razboinic trebuia sa moara cu ochii deschisi, pentru ca daca inchidea ochii, exista riscul de a rata tinta. Ca o ironie, inainte de a muri, pilotul nipon trebuia sa se incurajeze strigand numele imparatului si „Hissatsu” – „Scufunda-te fara gres!”. Era chiar soarta care il astepta.

Capitanul Motoharu Okamura declara cinic dupa razboi: „Erau atat de multi voluntari incat depaseau de cel putin doua ori numarul avioanelor disponibile. Incepusem sa ii asemuim cu un roi de albine. Stiti ca albinele mor dupa ce inteapa”. Pentru a-i putea trimite pe toti la moarte, japonezii inventasera practic o bomba zburatoare, Yokosuka MXY-7. Era un avion de mici dimensiuni, incarcat pana la refuz cu explozibil, si cu o carlinga fixa ce nu putea fi deschisa pentru o eventuala catapultare. Semana cu o torpila inaripata ce avea in rezervor doar atata bezina, cat sa poata zbura cateva minute. Niponii au poreclit-o „floarea de cires inflorita”. Aliatii i-au spus simplu, Baka – Idiotul.

Incredibila supravietuire a unui Kamikaze

Ce sanse ai ca, prabusindu-te cu avionul peste un crucisator, desi aparatul explodeaza, tu sa scapi cu viata? Nici una. Si totusi…

In costumul sau imaculat, cu pantofi negri lustruiti si cu tinuta dreapta, Shigeyoshi Hamazono este intr-o conditie remarcabila pentru un veteran de razboi in varsta de 86 de ani. Cicatricile de pe fata si srapnelul din bratul sau, insa, sunt un indiciu al traumelor care inca il afecteaza pe fostul soldat japonez la 60 de ani dupa sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial. Nici macar aceste urme nu tradeaza, totusi, adevaratul cosmar prin care a trecut Hamazono. Veteranul este nici mai mult, nici mai putin decat un fost pilot sinucigas, kamikaze, care si-a indeplinit misiunea si a supravietuit.

Shigeyoshi Hamazono

Shigeyoshi Hamazono face parte dintr-o generatie de barbati care considerau ca a lupta si a muri in numele patriei reprezinta o datorie de onoare. Ca pilot de vanatoare, Hamazono s-a aflat in fata mortii de multe ori, insa, cand in octombrie 1944 a fost detasat in Manila, insulele Filipine, soarta sa parea pecetluita. Aici se afla cea mai mare baza a Escadroanelor de Atac Speciale Kamikaze.

„Intr-o zi am fost chemat de comandant, care mi-a zis: „Imi pare rau, dar esti dispus sa pleci maine?”. Am stiut imediat ce voia sa spuna. Ca pilot militar, refuzul era imposibil. Eram recunoscator pentru antrenamentul si responsabilitatea care imi fusesera acordate. Asta imi era datoria.“ Hamazono a decolat in dimineata urmatoare, insa, la scurta vreme, uleiul a inceput sa curga din motor si sa-i acopere carlinga, reducand vizibilitatea aproape la zero. In ciuda acestui incident, insa, japonezul si-a indeplinit misiunea. A plonjat cu toata viteza intr-un crucisator inamic. In momentul impactului, avionul a explodat, dar, in mod absolut miraculos, Hamazono a supravietuit. Fara nicio zgarietura. A reusit sa se extraga din ramasitele avionului, sa inoate si sa se intoarca la baza.

„Nu mai plansesem niciodata in viata mea pana atunci“, spune Hamazono. „Comandantul si-a dat seama ca nu eu hotarasem daca sa traiesc sau sa mor, ci ca imi fusese dat acest dar. De a supravietui. Pentru asta, m-a trimis in Taiwan, pentru a scapa din escadronul kamikaze.“ Odata oferita sansa de a trai, Hamazono nu si-a regasit niciodata dorinta de a se alatura din nou martirilor kamikaze si, din cauza resurselor secatuite de aeronave din Taiwan, pilotul a fost trimis inapoi in Japonia.

Intors pe pamant natal, Hamazono a fost trimis intr-o noua misiune kamikaze. Incalcand regulamentul, inginerul sau – care ii stia povestea – i-a dat un avion cu rezervorul plin, suficient pentru drumul de intoarcere. In acea ultima misiune, avioanele americane au descoperit escadronul japonez cu mult inainte ca acesta sa-si atinga tinta. Atacul a fost nimicitor si toti pilotii niponi au fost ucisi, cu exceptia lui Hamazono. Razboiul se apropia de sfarsit.

„Obisnuiau sa ne spuna ca ultimele cuvinte ale pilotilor, inainte sa moara, erau – Traiasca imparatul! “, isi mai aminteste veteranul. „Sunt sigur, insa, ca era o minciuna. Toti strigau acelasi lucru pe care si eu l-am strigat. Ne strigam mamele.“

Sursa foto: Wiki

CITESTE SI:

• Takeda Sokaku – Tigru pana la moarte
• Roninii – Samuraii ratacitori
• Istorii sub tais